Cartea despre patrimoniu pentru copii | Întâlnire #culturaineducatie


scoala-agatonia_manual-de-patrimoniu-judetul-ilfovCartea despre patrimoniu pentru copii
Marți, 20 octombrie 2016 | 18.00 – 20.30
Centrul de Teatru Educațional Replika
Str. Lânăriei nr. 93
Intrarea liberă

În România cartea despre patrimoniu pentru copii are doar câteva exemple care pot fi numărate pe degetele de la o mână. Necesitatea conștientizării rolului patrimoniului de la vârste mici și a unor astfel de instrumente care susțin familiarizarea cu valorile patrimoniului apar cu atât mai acut în societăți în care educația despre patrimoniu în contextul educației formale este cvasi-inexistent. Dacă școala nu comunică despre patrimoniu, cei care o fac e necesar să dezvolte, pe lângă programe educative, și instrumente care rezistă timpului (cum sunt cărțile).

Conform celui mai recent Barometru de Consum Cultural (2016, INCFC), în rândul tinerilor lectura la bibliotecă este cea mai răspândită  în rândul celor de 14-18 ani, 55,8% dintre cei cu vârsta în acest interval declarând că au mers la bibliotecă pentru a citi în ultimele 12 luni (față de 39% cei între 19-25 ani și 18,4% cei între 26-30 ani). Pe de altă parte, cei între 14 și 18 ani sunt cei care folosesc cel mai puțin internetul pentru a citi reviste/ziare online (49%, față de de 66,2 % cei cu vârsta între 19-25 ani și 73,1% cei cu vârsta între 26-30 ani).

Din aceste date înțelegem faptul că adolescenții se bazează pe bibliotecă, pentru lectură, într-o măsură mult mai mare decât tinerii și, de asemenea, folosesc internetul pentru a citi mult mai puțin decât aceștia din urmă. Deși nu sunt disponibile date pentru vârsta sub 14 ani, putem presupune că relevanța cărții tipărite crește cu cât vârsta copiilor scade în ce privește practicile de lectură. În această situație, o discuție despre calitatea cărților pentru copii și disponibilitatea lor în biblioteci este foarte necesară.

Cum trebuie acestea gândite și realizate atât pentru a le dezvolta plăcerea lecturii pentru o viață, cât și pentru a-i apropia de subiecte pe care părinții și școala le consideră importante, cum este patrimoniul cultural? Ce înseamnă o carte bună despre patrimoniu cultural pentru copii? Și, nu în ultimul rând, cum poate ajunge producția nouă de carte despre patrimoniu în bibliotecile din România?

Invitate: Roxana Jeler (filolog, redactor șef la Editura Art), Iulia Iordan (educator muzeal și autoare de cărți pentru copii, Asociația Da’DeCe), Adriana Scripcariu (istoric de artă și autoare de cărți pentru copii, Școala Primară Agatonia), Victoria Pătrașcu (scriitoare, Asociația Ești Povești), Raluca Bem Neamu (educator cultural și formator, Asociația Da’DeCe)

Întâlnirea are loc în cadrul proiectului Lecțiile patrimoniului, inițiativă asociată platformei Susține cultura în educație. Este un demers al unui grup divers de actori culturali (specialiști în arhitectură și spațiu construit, curriculum, istoria artei, teoria educației, educație culturală, educație muzeală și management cultural) care dezvoltă instrumente inovatoare pentru promovarea valorii patrimoniului material din zona Piața Revoluției din București ca suport pentru exprimarea și sensibilizarea culturală a copiilor și tinerilor, în colaborare cu școli și cadre didactice din București.

Promotor: Asociația MetruCub – resurse pentru cultură. Parteneri: Centrul pentru Educație și Formare Sintagma, Asociația de-a arhitectura, Asociația Da’DeCe, Muzeul Național de Artă al României. Parteneri asociați: Muzeul Municipiului București, Filarmonica “George Enescu”

Platorma Susține cultura în educație își propune să susțină realizarea unor programe culturale cu o dimensiune educațională în România prin dezvoltarea unei rețele de profesioniști și organizații și a unor resurse despre practici și politici publice în domeniu. Platforma este rezultatul proiectului Susține cultura în educație, coordonat de Asociația MetruCub în perioada octombrie 2014 – aprilie 2016, realizat cu sprijinul financiar al Granturilor SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România, al ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, prin programul Ești București 2015, și al Administrației Fondului Cultural Național.

http://www.culturaineducatie.ro
http://www.Facebook.com/culturaineducatie

Întâlnire va avea loc joi 20 octombrie la ora 18.00 la Centrul de Teatru Educațional Replika (Str. Lânăriei nr. 23-25). Înscrierea este deschisă tuturor celor interesați. Vă rugăm să ne trimiteți până miercuri 19 octombrie (n.n. cred ca raman valabil si pentru 20 octombrie) numele dvs./al organizației dvs. pe adresa contact@culturaineducatie.ro pentru a confirma participarea.

Follow-up întâlnire

Ulterior întâlnirii veți putea consulta pe site-ul http://culturaineducatie.ro/resurse-online/ o sinteză a discuțiilor și recomandări de diverse publicații, site-uri sau alte instrumente de învățare pe marginea temei propuse. Dacă doriți să contribuiți la dezvoltarea acestei bănci de resurse, vă rugăm să ne scrieți la contact@culturaineducatie.ro.

__________________________________________________________

Despre invitați:

Despre Iulia Iordan

Iulia Iordan este educator muzeal și autoare de cărți pentru copii. Ca educator muzeal are o experiență de zece ani, inițial ca angajată a Muzeului Național de Artă al României, iar din anul 2011 ca membră a Asociației DaDeCe. În toți acești ani a conceput și implementat numeroase programe educative pentru copii în majoritatea muzeelor din București, folosind diverse metode și investigând în permanență relevanța lor pentru publicul tânăr al muzeelor. A condus de asemenea workshop-uri sau sesiuni de comunicări și a elaborat instrumente de lucru adresate cadrelor didactice și operatorilor culturali interesați de acest domeniu, o parte dintre acestea fiind realizate în calitate de membră a platformei Susține cultura în educație. Ca autor de cărți pentru copii publică începând din anul 2012 texte foarte diferite ca stil și intenție, ultima sa carte fiind „Da’ de ce să mă întorc în timp?”, o carte-traseu care încearcă să îi apropie pe copii de locurile și clădirile de patrimoniu din București prin diferite tehnici ce țin atât de scriitura clasică, cât și educația muzeală.

Despre Victoria Pătrașcu

Victoria Pătrașcu are o experienţă de peste un deceniu ca redactor în presa scrisă, de agenție şi televiziune, iar din 2007 se ocupă de conceperea şi susţinerea de proiecte destinate, în mare parte, copiilor. Din 2016 este președinta Asociației Culturale EȘTI POVEȘTI. Ca scriitoare, a debutat ca dramaturg, obţinând în 2007 premiul al II-lea la concursul de dramaturgie „100, 1000, 1000000 de poveşti”, organizat de Teatrul Ion Creangă, cu piesa „O poveste cu Bulbuc/Care intră în bucluc”. A publicat cărți pentru copii: „Ziua în care a fugit somnul” (2008), ”Stejarul pitic, cel mai bun tătic” (2012) și ”Ela cea fără de cuvinte” (2015), ultima dintre ele fiind selectată și inclusă în catalogul The White Ravens 2016. A participat, alături de alţi autori români contemporani de literatură pentru copii, în antologiile „Bookătăria de texte şi imagini”1 și 2, editată de Clubul Ilustratorilor în 2009 și 2016.

Despre Roxana Jeler

Roxana Jeler Roxana Jeler lucrează din 2003 în domeniul editorial, urmărind atent fenomenul literaturii pentru copii şi literatura didactică: mai întâi ca director editorial la editura Paralela 45, unde a reeditat seria Luna-Betiluna și Dora-Minodora, dar și importanți poeți pentru copii (Grete Tartler, Daniela Crăsnaru), iar în prezent ca redactor-șef la Editura Art. A îngrijit numeroase ediții de carte pentru copii (Ce poți face cu două cuvinte: juniorii – desemnată cea mai bună carte pentru copii și tineret la Gala Bun de Tipar în 2013, Reciclopedia de povești cu rimă și fără tâlc – cea mai bună carte pentru copii și tineret la Gala Bun de Tipar în 2014) și a tradus în românește Where the Wild Things Are de Maurice Sendak. A făcut parte de două ori din juriul concursului Trofeul Arthur, care premiază autorii români pentru copii, și s-a ocupat de coordonarea mai multor manuale digitale adresate celor mici. Recent, a făcut parte din juriul concursului Cele mai frumoase cărți 2016.

Despre Adriana Scripcariu

Adriana Scripcariu este istoric de artă, doctor al Facultăţii de Istorie Bucureşti. Începând cu anul 2006 se dedică proiectelor de educaţie prin patrimoniu iniţiind numeroase acţiuni: workshop-uri despre patrimoniul cultural românesc în cadrul unor şcoli de vară, tabere de creaţie, excursii şcolare. În anul 2011 înfiinţează Şcoala Primară Agatonia, loc predilect al experienţelor în zona educaţiei prin patrimoniu. Este autor al unei serii de volume despre patrimoniul cultural românesc, într-un concept „pe înţelesul tuturor”. Două dintre acestea sunt gândite pentru a fi manuale şcolare. Locuieşte împreună cu familia – soţul, sculptorul Virgil Scripcariu şi copiii –  în satul Piscu, jud. Ilfov.

Despre Raluca Neamu

Raluca Bem Neamu a absolvit Istoria și Teoria Artei și, de la terminarea facultății până acum a dezvoltat proiecte, programe și instituții care au avut drept principal scop educarea copiilor despre patrimoniu prin mijloace interactive, imaginative și atractive. Fie că e vorba de obiecte de muzeu (preponderent cele de artă dar și de istorie, etnografie, muzică sau chiar tehnice) sau de patrimoniu imobil (clădiri de patrimoniu din București) Raluca a propus diferite moduri de a-i invita pe copii să interacționeze cu obiectele ca să le valorizeze și să le iubească. A făcut-o prin poveste, joc, teatru și chiar muzică. De șase ani face aceste lucruri sub numele de Da’DeCe în cadrul organizației care apropie copiii de patrimoniu. Ultimul proiect este despre cartea Da’DeCe să mă întorc în timp, o incursiune colorată pentru copii în istoriile caselor bucureștene de patrimoniu.

____________________________________________________________

Despre proiectul „Lecțiile patrimoniului”
Finanțator: AFCN – Adminsitrația Fondului Cultural Național
Organizator: Asociația MetruCub – resurse pentru cultură
Perioada de desfăşurare a proiectului: februarie – 15 noiembrie 2015.

Context:

Legea educaţiei din 2011 a pus în centrul procesului educaţional formarea de competenţe, astfel că la sfârşitul unui ciclu de învăţare ceea ce primează nu este ceea ce ştie elevul, ci ceea ce poate să facă cu ceea ce ştie. Mai mult, pentru a oferi un cadru de referinţă, au fost asumate cele opt competenţe cheie propuse la nivel european.

Menirea competenţelor este de a media relaţia dintre ceea învaţă copiii la şcoală şi ceea ce se întâmplă în viaţă reală, astfel încât între cele două să nu existe o ruptură. Pentru a atinge acest scop nu putea fi ignorată dimensiunea artistică şi culturală a lumii în care trăim, ea fiind codificată în competenţa de sensibilizare şi exprimare culturală. Împreună cu competenţele sociale şi civice, această competenţă ne ajută să navigăm labirintul vieţii de zi într-o manieră care pune valoare atât propriile produse şi idei, cât şi pe cele ale celor din jurul nostru. Proiectul de faţă îşi propune să dezvolte un cadru în care patrimoniul cultural mobil şi spațial construit sprijină dobândirea de competenţe de către copii. Această abordare este extrem de relevantă pentru contextul actual de reformă curriculară în sistemul educaţional din România, artelor şi patrimoniului oferindu-li-se șansa de a avea o contribuţie direct şi semnificativă în formarea competenţelor elevilor.

Ideea:

Zona Piața Revoluției este o o zonă bogată în patrimoniu cultural, locul unde își desfășoară activitatea importante instituții publice de cultură iar spațiul construit și arhitectural fac posibile o diversitate de discuții cu miză educațională atât pentru copii, cât și pentru adulți. Prin proiectul Lecțiile patrimoniului valorificăm acest potențial și oferim acestor instituții și altor operatori culturali interesați noi instrumente pentru a sensibiliza publicul tânăr cu privire la istoria și importanța valorilor culturale reprezentate de obiectivele de patrimoniu. Este o contribuție la dezvoltarea unor repere valorice pentru publicul tânăr, care se va dezvolta într-un public adult mai conștient de valoarea trecutului și a culturii, mai informat despre identitate locului în care trăiește și mai capabil să identifice o relevanță directă a acestor lucruri în preocupările sale curente (prin integrarea patrimoniului în predarea materiilor școlare).

Echipa:

Proiectul Lecțiile patrimoniului este o inițiativă a unui grup divers de actori culturali (specialiști în arhitectură și spațiu construit, curriculum, istoria artei, teoria educației, educație culturală, educație muzeală și management cultural), care contribuie pentru a crea instrumente inovatoare pentru promovarea valorii educaționale a patrimoniului material ca abordare de conștientizare a nevoii de protejare și promovare a acestuia, pentru cetățeni și pentru dezvoltarea orașului.

Direcții de dezvoltare:

Punerea în valoare a patrimoniului prin implicarea școlilor reprezintă o ocazie de învățare pentru instituțiile culturale și pentru o mai bună conectare cu interesele unui public care, chiar și acolo unde există, poate fi dezvoltat prin crearea unor noi relații de colaborare. În acest sens, se are în vedere nu doar creșterea numerică a publicului pentru patrimoniu al instituțiilor culturale din arealul Piața Revoluției, ci și aprofundarea relației cu publicul existent.

Zona avută în vedere reuneşte instituţii culturale prestigioase şi monumente martori ai istoriei Bucureştiului. Zona este importantă din punct de vedere istoric, cuprinzând repere importante ale oraşului: vechiul Pod al Mogoşoaiei, biserica Kretzulescu, Ateneul Român, Palatul Regal etc., din secolul XVII până la istoria recentă. Mai mult, instituţiile amintite sunt de interes pentru şcoli, fapt indicat de afluxul mare de elevi în timpul săptămânii Şcoala Altfel, de numărul crescut de activităţi educative muzeale solicitate de şcoli. Diversitatea instituţiilor permite o abordare din perspective diferite: istorie, muzică, arte, literatură, arhitectură, urbanism.

Proiectul urmărește:

  • Elaborarea unor instrumente utile (ghid, materiale video, trasee tematice) operatorilor culturali și publicului acestora, pentru evidențierea valorii educative a patrimoniului muzeal și arhitectonic din zona Piața Revoluției din București;
  • Dezvoltarea unei comunități de practică formate din școlile bucureștene în jurul interpretării patrimoniului în cheie educațională, pentru predarea materiilor școlare din ciclul gimnazial;
  • Elaborarea unui model de promovare și interpretare integrată a patrimoniului cultural material (mobil și construit) care îmbină competențe de arhitectură, urbanism, istorie a artei, educație culturală, teoria educatiei, management și marketing cultural.

Ghidul și materialele auxiliare vor fi dezvoltate de o echipă formată din specialiști în curriculum și programe școlare, pedagogie muzeală, educație culturală și dezvoltarea de instrumente pedagogice pentru integrarea aspectelor culturale legate de viața în oraș la clasă.

Vom dezvolta aprecierea patrimoniului cultural material prin capacitarea operatorilor culturali și a cadrelor didactice de a colabora pentru al promova și valorifica în cheie educațională, în predarea materiilor școlare. Dorim ca proiectul Lecțiile viitorului să reprezinte un exemplu de lucru în echipe interdisciplinare pentru crearea unor material educaționale despre patrimoniu cultural mobil și construit într-o manieră integrată, aferent unei zonei bine delimitate urban, în orașele din România.

Produsele proiectului:
• ghid de valorificare pedagogică a patrimoniului cultural material din Piața Revoluției – varianta electronică publicată ca pdf și varianta tipărită în 125 de exemplare;
• 10 videoclipuri care ilustrează etapele construirii unei lecții plecând de la patrimoniul cultural material (construit și mobil) – vor fi încărcate pe siteul www.culturaineducatie.ro și disponibile gratuit. Protagoniștii vor fi membri ai echipei de proiect și profesorii participanți iar scenariile vor fi create de echipa proiectului;
200 CDuri inscripționate care vor conține ghidul, fișele tematice și videoclipurile;
• 45 afișe;
• 200 pliante promoționale  care vor fi distribuite instituțiilor din Piața Revoluției și la evenimentele din proiect, în alte muzee din oraș; – deci nu le trimitem la nivel național.

Parteneri: Centrul pentru Educație și Formare Sintagma, Asociația de-a arhitectura, Asociația Da’DeCe, Muzeul Național de Artă al României

Parteneri asociați: Muzeul Municipiului București, Filarmonica “George Enescu”

Parteneri media: Digi FM, Radio România Cultural, Modernism Punct Ro, The Institute, Totul despre mame, Roata Mare, Agenda Culturala PENTRU COPII.

 

 

Galerie