Cronică: De-aș fi Scufița Roșie, teatrul Ion Creangă


Vă spun sincer: când e vorba de teatru, încerc să mă feresc de adaptările (prea) moderne ale poveștilor clasice. Încurajată însă de impresiile prietenilor noștri care au fost la De-a Micul Prinț, am mers cu balaurii mei la De-aș fi Scufița Roșie, spectacol recomandat copiilor cu vârste peste 7 ani. Experiența nu a fost de natură să îmi schimbe convingerile.


Povestea a fost desigur modificată și adaptată în sensul conectării la realitățile vieții moderne. În consecință, facem cunoștință cu Aniel (Carmen Palcu Adam), o adolescentă foarte activă pe Facebook și nedezlipită de mobil. În mod bizar (pentru noi , cel puțin), ea este fascinată de… Scufița Roșie și nu de vreo supereroină sau cine știe ce prințesă dintr-o galaxie îndepărtată. Primind scufița în dar, ea se transformă în personajul celebrei povești.
Firul epic mi s-a părut cam forțat și pe alocuri cam dezlânat; pentru a oferi un spectacol de circa 60 de minute, cu 2 acte separate de o pauză de 5 minute, au apărut în scenă personaje noi: o oaie pe nume Mioara (Mirela Busuioc), Chausette băcanul și Charles Perrault (dublu rol pentru Marius Nănău) și au fost introduse momente muzicale, din păcate fiind însă cel mai adesea vorba despre playback.

Continuarea acestei cronici o găsiți aici.

Galerie